Etichetă: life coach

Problemele adolescenților. 20 de sfaturi de la un psihiatru

cezarinanicodei
5/5 - (43 votes)

Problemele adolescenților

Salut și bine ai venit pe blogul meu!

Problemele adolescenților sunt scopul acestui articol.  Fie că ești părinte, sau doar îi observi în jurul tău, sau ești educator, în continuare vei afla câteva cauze ale comportamentului adolescenților.

Când înțelegi cauzele, înțelegi și de ce adolescenții se comportă într-un anume fel. Putem astfel să-i ajutăm să treacă peste adolescență și putem să ne ajutăm pe noi pentru a fi înțelegători, toleranți și să-i acceptăm așa cum sunt.

Cele 20 de sfaturi, scrise de  psihiatrul Olivier Revol, pe care le vei găsi la sfârșitul articolului, pot deveni o plasă de siguranță pentru părinții adolescenților.

Toți am fost adolescenți dar uităm prea repede acest lucru.

Problemele adolescenților de azi încep cu internetul

Avantajele internetului pentru adolescenți

Adolescenții petrec mult timp la calculator și acest lucru duce la conflicte cu părinții, familia în general și școală. Pe internet abundă articole care vorbesc despre cât de dăunătoare este dependența de internet.

În toată cariera mea de profesor am întâlnit un singur caz de dependență de internet, în sensul patologic. Și am peste 35 de ani de carieră. Înseamnă că părinții înțeleg greșit faptul că adolescenții petrec mult timp în fața device-urilor? Că la un moment dat ei renunță de la sine la acest obicei fără a avea urmări asupra vieții lor?

Așa este! Adolescenții au nevoie de internet. Am reușit să înțeleg acest lucru după ce am citit cartea psihiatrului Olivier Revol – Sunt părinte de adolescent.

Sindromul HOMARULUI

Françoise Dolto i-a atribuit adolescentului „sindromul homarului”. Adolescentul, ca și homarul, se metamorfozează: își pierde carapacea și încă nu are o platoșă nouă. Unii sunt mai slabi și acceptă loviturile primite, alții simt nevoia să se apere, să riposteze, apucând cu cleștii. Agresează ca să facă față șocurilor.

Agresiunea este pentru a atrage atenția

Adolescentul vrea să arate tuturor că a crescut. Vrea să arate de ce e în stare și să-și măsoare forțele. Vrea să reușească singur și să-și încerce limitele.

Viteza excesivă cu care conduc motoare sau mașini înseamnă înfruntarea pericolului. Rezistența la alcool e încercată până la coma alcoolică. Sunt experimentate drogurile. Corpul este chinuit cu tatuaje și piercinguri. Unele adolescente devin anorexice.

Toate acestea au ca scop să atragă atenția! Adolescența e un șoc și pentru adolescenți și pentru părinți. Părinții sunt indignați de faptul că adolescentul își petrece nopțile la calculator, că nu participă la treburile casnice, că are rezultate mai slabe la învățătură și de aceea îl critică permanent.

Adolescentul suferă de un sentiment de inutilitate. Vrea să ia decizii, să participe la viața familiei, dar nimeni nu-l ascultă, nimeni nu-l bagă în seamă. Atunci se refugiază la calculator.

De ce stau adolescenții la calculator

Adolescentul nu are probleme pentru că stă la calculator, dimpotrivă, el se simte bine la calculator. Acolo el ia decizii și poate influența personajele preferate. Este o lume minunată în care nu întâlnește constrângerile din viața zilnică.

Jocurile au foarte multe reguli și deci constrângeri sau ierarhii foarte stricte. Adolescentul le acceptă cu plăcere. Față de constrângerile din viața de zi cu zi, constrângerile din lumea virtuală sunt acceptate liber de adolescent. El alege subordonarea dar știe că aceasta este o provocare.

Jocurile sunt făcute pentru ca adolescenții să-și măsoare forțele cu cei mai buni decât ei. Performanța duce la reușită, la recompense și la o imensă sursă de fericire pentru adolescent. Este ceea ce le lipsește unora dintre adolescenți în viața reală.

Pentru a-i atrage și mai mult pe adolescenți au fost create jocurile cu mai mulți jucători. Adolescentul se identifică cu un personaj, are o echipă și participă la lupte, fie ca aliat, fie ca dușman.

El nu se mai dezlipește de ecran deoarece, dacă pleacă, luptele vor continua fără el. Pierde noțiunea timpului. Nu mai doarme noaptea, se trezește obosit, întârzie sau nu mai ajunge la școală, mănâncă în fața calculatorului sau sare peste mese.

Problemele adolescenților

Să nu-i privăm pe adolescenți de internet!

Câteva motive pentru care părinții nu trebuie să-i lase pe adolescenți fără internet:

  • Internetul și rețelele de socializare sunt căile prin care adolescenții comunică;
  • Fără acces la ele ei vor fi marginalizați. Dar tocmai în această perioadă au nevoie de apartenență, acceptarea și susținerea unui grup;
  • Facebook-ul le permite adolescenților să se dea drept cine vor ei să fie, să se simtă liberi și fără controlul părinților;
  • Calculatorul este cel care le captează atenția copiilor hiperactivi și nu ar trebui să ignorăm acest beneficiu.

Internetul are și multe pericole deoarece adolescenții primesc „sfaturi de viață” dăunătoare de la alte persoane. Se adaugă persoanele cu deviații de comportament (pedofili, psihopați) care sunt o amenințare reală pentru adolescenții care sunt ușor de manipulat.

Somnul adolescenților este diferit

Psihologul clinician și cercetător Thomas Saïas consideră că melatonină, cea care îi „spune” corpului că este momentul să meargă la culcare, acționează la adolescenți seara târziu. Este unul din efectele bulversării hormonale din această perioadă.

De aceea adolescenții stau nopțile pe chat sau fac jocuri la calcultor. Ei au nevoie să se culce târziu și să se scoale târziu. Dar normele sociale nu permit acest lucru.

Ecranele întârzie și ele apariția somnului.

Adolescenții par că nu înțeleg consecințele

M-am lovit iar și iar de refuzul adolescenților de a înțelege consecințele faptelor lor. Pleacă de la școală deși știu că se aleg cu media scăzută la purtare. Nu fac temele deși se aleg cu note mici sau rămân corigenți pentru că refuză să învețe. Pică la bacalaureat pentru că din clasa a IX-a spun „oricum nu-l iau, de ce să mai învăț?!”

Cei mai mulți sunt dezorganizați și dezordonați.

Olivier Revol în cartea amintită, „Sunt părinte de adolescent”, vorbește de maturizarea treptată a creierului. Acest proces se încheie până la vârsta de 25 de ani și se desfășoară dinspre partea din spate către partea din față a cortexului. Sunt parcurse 3 etape:

  1. primele se maturizează zonele senzoriale, la nivelul cefei;
  2. în a doua etapă zonele responsabile de vorbit, limbaj și atenție;
  3. ultimele se maturizează zonele lobului frontal responsabile cu planificarea, strategiile și organizarea.

Cum încearcă adolescenții să se calmeze

Adolescenții au două mari suferințe:

  • nu-și mai înțeleg propriul corp;
  • nu se mai înțeleg cu părinții.

Sub puterea transformărilor atotcuprinzătoare, adolescenții caută refugii.

 Internetul

Părinții trebuie să supravegheze site-urile pe care le frecventează adolescenții. Ei au posibilitatea de a restricționa accesul de la bun început, pentru a nu pune adolescentul în pericol.

Grupul de prieteni

Nu toți adolescenții sunt mulțumiți în grupul lor de prieteni. Unii sunt liniștiți acolo, alții ar vrea să părăsească grupul dar nu o fac de teama bullying-ului.

Părinții ar trebui să cunoască pe prietenii adolescentului deoarece ei pot avea influențe negative: împreună fug de la ore, au comportamente antisociale, consumă alcool sau droguri, etc.

Tutunul

Nu e un secret că adolescenții încep să fumeze din școala generală. Dacă atunci încă sunt controlați de părinți, la liceu controlul scade și numărul fumătorilor crește.

Problemele adolescenților

Mai grav este când tutunul este asociat cu alcoolul sau drogurile ilegale.

Drogurile

Îi oferă adolescentului o senzație de relaxare și un refugiu. Îl ajută în manifestarea opoziției față de părinți și în afirmarea propriei identități. La început le va încerca pentru socializare, apoi va deveni dependent. Drumul e scurt.

Părinții, școala și alte instituții trebuie să facă front comun în a-l determina pe adolescent să nu consume droguri deoarece consecințele asupra sănătății și asupra rezultatelor la învățătură sunt grave.

Urmările consumului de droguri sunt prezentate în filmul Trainspotting  pe care îl poți viziona chiar împreună cu adolescentul.

Alcoolul

Cheful e un stil de viață. Se tem că nu vor reuși în viitor și atunci beau ca să uite, ca să fugă de ei înșiși.

Tatuajele și piercingurile

Sunt la modă! Adolescenții ne transmit că e corpul lor și fac ce vor cu el.

Dragostea

Suferințele în dragoste trebuie luate în serios. Adolescenții suferă primele dezamăgiri în dragoste și își pot pierde încrederea în oameni sau în sexul opus.

Anorexia

Multe adolescente țin cură de slăbire deoarece au o percepție greșită asupra propriului corp: li se pare că sunt grase deși cântarul le contrazice. Dacă mama ține regim, fiica poate fi influențată.

Trebuie să li se explice că ele hotărăsc ce fac cu propriul corp și nu adulții, iar societatea crează artificial un cult al imaginii care este dăunător.

Problemele adolescenților au soluții

Comunicarea

Adolescenții au nevoie de părinți cu care să comunice. Chiar dacă nu-l înțelegi totdeauna pe adolescent, rămâi deschis la dialog și întreabă-l de ce a făcut un anumit lucru. Așa va vedea că încerci să-l înțelegi.

Empatia

Fii empatic! Când îți spune că este nemulțumit, supărat sau nervos pentru ceva, începe mereu dialogul cu înțeleg ce simți sau știu că e dureros să….

Nu-i spune niciodată lasă că trece!  Această propoziție îi confirmă adolescentului că nu-l înțelegi și atunci dialogul se întrerupe.

Despre problemele adolescenților și mai multe sugestii despre cum îți poți îmbunătăți relația cu copilul tău am scris în articolele 10 pași pentru îmbunătățirea comunicării cu copilul tău, Comunicarea dificilă între adolescenți și părinți. 10 cauze, Să-i înțelegem pe adolescenți și Poți fi mai bun decât părinții tăi.

Binevoitor și ferm

Părintele trebuie să fie binevoitor dar și ferm. Dacă este doar binevoitor, va fi manipulat de către adolescent. Fermitate înseamnă că nu trebuie să tolereze anumite comportamente.

Adolescentul trebuie să respecte câteva reguli:

  • să participe la treburile casnice;
  • să-și facă curat în cameră;
  • să aibă doar mici oscilații la învățătură;
  • să fie politicos cu părinții.

Avantajele progresului

Problemele adolescenților nu mai sunt azi la fel de apăsătoare ca odinioară. Adolescenții  suportă mai ușor transformările prin care trec datorită:

  • dezvoltării tehnologiei și a rețelelor de socializare;
  • progreselor din medicină care au soluții la problemele dermatologice, de greutate, de îmbunătățire a stilului de viață;
  • mobilităților prin programe gen Erasmus.

Sfaturi pentru părinți

Olivier Revol își încheie cartea Sunt părinte de adolescent cu 20 de sfaturi pentru părinți, de fapt soluții la problemele adolescenților, pe care le consider utile și de aceea le voi adăuga și eu în încheiere:

  1. învățarea noilor coduri ale adolescenților;
  2. a fi totodată ferm și binevoitor;
  3. manifestarea interesului pentru lumea adolescentului;
  4. respectarea intimității acestuia;
  5. tolerarea anumitor excese fără a le aproba;
  6. exprimarea cu seninătate a dezacordurilor;
  7. a nu se simți jignit de sfidări;
  8. a nu pedepsi ceea ce nu este grav (lookul, dezordinea din cameră);
  9. a rămâne ferm pe poziții dacă ceva prezintă riscuri pentru sănătate și securitate: alcool, tutun, viteză, sexualitate etc;
  10. evitarea discuțiilor purtate cu gravitate;
  11. purtarea discuțiilor „pe ocolite”: în mașină, în timp ce se meșterește sau se gătește ceva;
  12. acceptarea de a învăța de la adolescent ceea ce știe el cel mai bine: informatică, telefonie;
  13. interes pentru pasiunile lui, valorizarea progreselor pe care le face;
  14. a nu reacționa în funcție de propria adolescență;
  15. acceptarea ajutorului unui medic în caz de dificultăți;
  16. avansarea „grupată”, cu cei doi părinți punându-se de acord;
  17. a nu „face mutre” chiar dacă el/ea dezamăgește;
  18. analizarea „la rece” a conflictelor;
  19. a nu se renunța niciodată la principiile educative de bază;
  20. a nu lăsa baltă niciodată.

Problemele adolescenților sunt subiectul filmului LOL, o comedie simpatică din 2012, pe care îl poți viziona împreună cu adolescentul. În distribuție: Miley Cyrus, Douglas Booth, Ashley Greene.

Dacă vrei să afli mai multe despre mine poți accesa pagina Acasă sau Servicii, iar dacă vrei să-mi lasi un mesaj, poți folosi formularul din pagina Contact.

Îți recomand și câteva cărți de parenting pe care eu le-am citit și am învățat multe lucruri utile despre cum să ne creștem copiii:

  • Janet Lansburi – Nu există copii răi
  • Jasmin Lee Cori – Mamă, tu unde erai atunci?
  • Philippa Perry – Cartea pe care v-ați fi dorit să o citească părinții voștri
  • Olivier Revol – Sunt părinte de adolescent
  • Adele Faber, Elaine Mazlish – Cum să-i asculți pe adolescenți și cum să te faci ascultat
  • Dr. Scott P. Sells – Adolescenți scăpați de sub control

Îți doresc o zi plină de soare și zâmbete!

Cezarina Nicodei

Ca să te ferești de succes, amână!

cezarinanicodei
5/5 - (32 votes)

Amână

Succesul….Amână dacă nu vrei să ai succes!

Salut și bine ai venit pe blogul meu!

Dacă ești unul dintre oamenii care nu au succes, cu siguranță ești unul dintre oamenii care amână.

Îți voi oferi în rândurile următoare câteva sfaturi și teste pe care le-am întâlnit în lucrarea ABC-ul psihopatului de succes, scrisă de Dr. Kevin Dutton și Andy McNab și pe care le consider un puternic îndemn la acțiune.

Parabola talanților

Căci va fi ca atunci când un om, urmând să plece într-o călătorie, şi-a chemat sclavii şi le-a încredinţat averile lui.  Unuia i-a dat cinci talanţi,  altuia – doi, iar altuia – unul, fiecăruia după puterea lui; apoi a plecat. Imediat, cel ce primise cinci talanţi s-a dus şi i-a investit şi a câştigat alţi cinci. Tot aşa, cel ce primise  doi a câştigat şi el alţi doi. Dar cel ce primise unul s-a dus şi a săpat o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său.

După mult timp, stăpânul acelor sclavi a venit şi a început să-şi pună în ordine socotelile cu ei.  Cel ce primise cinci talanţi a venit şi a adus încă cinci talanţi, zicând:

– Stăpâne, mi-ai încredinţat cinci talanţi; iată, am mai câştigat încă cinci!

 Stăpânul i-a zis:

– Bine, sclav bun şi credincios! Pentru că ai fost credincios peste puţine lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!

A venit apoi cel ce primise doi talanţi şi a zis:

– Stăpâne, mi-ai încredinţat doi talanţi; iată, am mai câştigat doi!

Stăpânul i-a zis:

– Bine, sclav bun şi credincios! Pentru că ai fost credincios peste puţine lucruri, te voi pune responsabil peste multe! Intră în bucuria stăpânului tău!

A venit şi cel ce primise un talant şi a zis:

– Stăpâne, am ştiut că eşti un om aspru, care seceri de unde n-ai semănat şi aduni de unde n-ai împrăştiat,  aşa că mi-a fost teamă şi m-am dus şi ţi-am ascuns talantul în pământ. Iată aici talantul tău!

Stăpânul i-a răspuns:

– Sclav rău şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat şi că adun de unde n-am împrăştiat? Atunci trebuia ca tu să-mi fi pus banii la zarafi, pentru ca, la întoarcere, să primesc cu dobândă ceea ce era al meu!

Aşadar, luaţi-i talantul şi daţi-i-l celui ce are zece talanţi! Căci oricui are, i se va da mai mult şi va avea din abundenţă, dar de la cel ce n-are se va lua chiar şi ce are! Iar pe sclavul acela nefolositor aruncaţi-l în întunericul de afară! Acolo va fi plânsul şi scrâşnirea dinţilor! (Matei 25:14-30)

Concluziile parabolei:

  • succesul este relativ;
  • indiferent ce ne dorim, de undeva trebuie să începem;
  • trebuie să ne asumăm riscuri;
  • succesul depinde de încrederea în tine.

De ce doar unii oameni au succes

Amână

Atunci când ne întrebăm de ce unii oameni reușesc să-și atingă obiectivele iar alții nu, cei mai mulți dăm vina pe noroc. Este greșit! E de fapt justificarea noastră pentru a nu face nimic. Nu facem nimic pentru că așteptăm să vină și pentru noi un moment potrivit. Probabil că acest moment nu va veni niciodată. Sau poate ziua de mâine nu va mai veni.

Oamenii care au succes își fixează mai întâi obiective. Obiective realiste, desigur. Apoi trec la acțiune. Ei NU amână.

Oamenii care nu au succes sunt cei care amână. Sau cei care au așteptări nerealiste sau își fixează obiective nerealiste.

Acceptarea eșecului

În cartea amintită mai sus, ABC-ul psihopatului de succes, autorii ne prezintă un experiment renumit din anii ’60: unor câini li s-au administrat în mod repetat șocuri electrice, fără a putea scăpa de ele. Ulterior ei și-au acceptat soarta și nu au fugit când li s-a oferit o posibilitate de a scăpa.

Același comportament poate fi observat și la oameni: unele femei abuzate rămân fidele soților deși ar putea să-i părăsească.

Uneori, victimele răpirilor sau ostaticii care petrec mult timp în captivitate, nu fug atunci când li se ivește o ocazie.

Iluzia amânării

Când amânăm ne simțim relaxați, căutăm imediat o scuză și avem conștiința împăcată. Dar obișnuința de a amâna nu ne va crește performanța, ci dimpotrivă, o va diminua. Nu poți ajunge la performanță amânând! Garantat!

Iată cele mai frecvente amânări:

  1. să mergem la doctor;
  2. să ne sunăm rudele sau prietenii;
  3. să ne apucăm de un regim sau de o dietă;
  4. să ne lăsăm de fumat;
  5. să plecăm/ajungem la timp;
  6. să ne cerem scuze;
  7. să spunem „te iubesc”;
  8. să începem o afacere;
  9. să căutăm un loc de muncă sau să-l schimbăm pe cel existent;
  10. să spălăm vasele;
  11. să ducem gunoiul;
  12. să ne căsătorim;
  13. să punem capăt unei relații.

 

Amână

Chestionar: Cât de mult amâni

Fă următorul chestionar, reprodus din cartea  ABC-ul psihopatului de succes, pentru a vedea dacă ești o persoană de acțiune sau obișnuiești să amâni. Acordă un calificativ pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos, apoi fă totalul și verifică scorurile.

Nr. crt. Afirmații 0 Întotdeauna 1 De regulă 2 Uneori 3 Rareori
1. Îi dezamăgesc pe ceilalți pentru că nu-mi respect promisiunile.
2. Am dificultăți în a demara proiecte noi sau a trece de la un proiect la altul.
3. Mă îngrijorez că fac greșeli înainte de a mă apuca de treabă.
4. Mă apuc mai întâi de treaba mai ușoară și las lucrurile mai dificile pentru mai târziu.
5. Ratez termenele limită din cauză că aloc prea mult timp treburilor mai puțin presante.
6. Spațiul meu de lucru este îngrămădit și dezordonat.
7. Întârzii la întâlniri.
8. Cred că e preferabil să visezi decât să faci.
9. Evit confruntările sau situațiile neplăcute făcând altceva.
10. Prefer ca oamenii să creadă că-mi lipsește ambiția mai curând decât capacitatea.
11. Îmi e greu să-i refuz pe ceilalți.

Ce punctaj ai obținut?

0-11 Amânarea îți afectează calitatea vieții. Ia măsuri. Acum!

12-17 Ai niște bănuieli în ceea ce te privește, dar asta este, o să te ocupi de ele mai târziu.

18-22 E loc de mai bine.

23-28 În general rezolvi lucrurile.

29-33 Ești disciplinat, organizat și în general îți faci treaba atunci când trebuie.

Soluții pentru a nu mai amâna

  • nu aștepta să ai chef ca să faci ceva pentru că nu vei avea chef niciodată;
  • nu lăsa pe mâine ce poți face azi sau amână, lasă pe mâine doar lucrurile pe care știi că nu le vei face niciodată;
  • fă-ți un plan de acțiune apoi închide ochii și imaginează-te punându-l în aplicare. Imaginează-ți, cu cât mai multe amănunte, cum faci ceea ți-ai propus în plan. Cercetările arată că atunci când ne imaginăm că facem ceva, se activează aceleași arii cerebrale ca și în timpul acțiunii propriu-zise;
  • când te imaginezi în plină acțiune, identifică ce nu-ți place la acea activitate pentru că acelea sunt motivele amânării tale. Odată descoperite, încearcă să le îndepărtezi;
  • concentreză-te asupra viitorului și repetă-ți această frază spusă de Andy McNab, unul dintre autorul cărții menționate mai sus: „La anul, pe vremea asta, o să ne pară bine că ne-am apucat astăzi”;
  • alocă-ți un timp, de exemplu o oră, în care să muncești pentru realizarea planului tău și în care închizi telefon, email sau orice te poate distrage. Exact când expiră timpul te poți apuca de altceva;
  • folosește orice interval de timp, oricât de mic, pentru a-ți realiza planul. De exemplu, în pauza de masă, într-o cafenea, în mijloacele de transport etc.

În concluzie, trecerea de la amânare la acțiune, presupune:

  •  să ne confruntăm cu „durerea”;
  •  să ieșim din zona de confort;
  •  să ne asumăm riscuri;
  • să ne valorificăm talentele și aptitudinile.

Teste de inițiativă

Acum, când ai deja soluții pentru a nu mai amâna, îți propun 3 teste de inițiativă, „culese” din lucrarea menționată pe parcursul acestui articol. Răspunsurile sunt după teste.

1. Dilema din stația de autobuz

Îți conduci mașina cu două locuri într-o seară rece, furtunoasă. Treci pe lângă o stație de autobuz și vezi trei oameni care așteaptă să ajungă acasă:

  • o doamnă foarte în vârstă, care este, evident, grav bolnavă și are nevoie să ajungă la spital;
  • un vechi prieten care ți-a salvat viața la un moment dat;
  • perechea ideală, la care ai visat de ani de zile.

Dat fiind că în mașina ta nu încape decât o singură persoană, pe cine vei lua cu tine?

Ai putea:

  • să o iei pe bătrânică și să-i salvezi viața;
  • să-l alegi pe prietenul de odinioară, deoarece el ți-a salvat viața;
  • să alegi perechea perfectă, pe care s-ar putea să n-o mai întâlnești niciodată, dacă nu acționezi acum.

Pe cine alegi?

2. Dilema lupului

Imaginează-ți că vezi 20 de cabine telefonice, una după alta. Te invit în una din cabine și închid ușa. În fața ta, în locul telefonului, e un buton roșu, mare. Sub puton sunt următoarele instrucțiuni:

Trebuie să rămâi în această cabină 10 minute fără să apeși butonul. În celelalte cabine sunt 19 alți oameni în aceeași situație ca tine.

Dacă nimeni nu apasă butonul după cele 10 minute, toată lumea primește 10 000 de lire.

Dacă cineva apasă totuși butonul, atunci experimentul ia sfârșit și persoana care a apăsat butonul primește 2500 de lire, iar ceilalți nu primesc nimic.

Timpul începe să se scurgă din momentul în care butonul se aprinde.

Vă mulțumim că luați parte la acest studiu.

Ce faci? Apeși sau nu butonul?

3. Dilema prizonierului

Un polițist prinde doi tâlhari și îi reține la poliție pentru interogatoriu. După care îi interoghează separat. Nu are suficiente dovezi pentru a declanșa acțiunea penală, așa că încearcă să-i facă să se toarne unul pe celălalt.

Le spune fiecăruia că:

  • dacă mărturisește, el scapă iar partenerul primește 10 ani de închisoare;
  • dacă amândoi mărturisesc, fiecare primește câte 5 ani;
  • dacă niciunul nu mărturisește, atunci amândoi primesc câte un an pentru posesie de bunuri furate.

Răspunsuri

  1. Îi arunci cheile prietenului tău că să o ducă pe bătrână la spital, iar tu rămâi cu perechea perfectă până când vine autobuzul, dar îi ceri și nr. de telefon.

2. Care sunt șansele ca unul dintre ceilalți 19 jucători să:

  • intre în panică
  • aibă probleme sau
  • să fie pur și simplu egoist și să apese pe buton?

Șansele sunt destul de mari. Dacă tu ai gândit așa, probabil că și ei gândesc exact la fel. Alegerea obiectivă, logică este să apeși butonul imediat ce se aprinde. Ceilalți te vor detesta. Și ce dacă? Tu pleci cu banii și ei cu mâna goală. Putea fi și invers.

3. În avantajul tău e să mărturisești. Dacă partenerul tace, tu scapi, el stă 10 ani la închisoare. Dacă și el mărturisește, luați câte 5 ani. Dar dacă tu taci și el mărturisește, iei 10 ani. Așa că, logic e să mărturisești.

Dacă vrei să afli mai multe despre mine, te invit să accesezi pagina Acasă.

Vrei să treci la acțiune? Vrei să ieși din cercul amânării? Întotdeauna există soluții. Sună-mă sau lasă-mi un mesaj în pagina Contact și te voi sprijini să-ți atingi obiectivele. Dacă eziți, ești unul dintre oamenii care amână.

E alegerea ta, alegerea corectă!

                                 Să ai o zi plină de soare!

                                       Cezarina Nicodei

 

 

Atinge-ți obiectivele învățând de la psihopați

cezarinanicodei
5/5 - (24 votes)

atinge-ți obiectivele

Henry Ford: Dacă crezi că poți, sau crezi că nu poți, ai dreptate în ambele cazuri

Atinge-ți obiectivele

Salut și bine ai venit pe blogul meu!

În acest articol îți voi arăta legătura extraordinară dintre atingerea obiectivelor și adoptarea unora din trăsăturile de personalitate ale psihopaților.  Nu contează atât de mult de unde învățăm, important este să reușim. 

Ți-ai propus niște obiective și nu mai reușești să le atingi? Citește până la sfărșit acest articol și aplică învățăturile psihopaților. Atinge-ți obiectivele! Fă primul pas astăzi. E alegerea ta și e alegerea corectă!

Ce este un psihopat funcțional?

Când ne referim la un psihopat, nu trebuie să ne ducem cu gândul la un criminal periculos.

Dr. Kevin Dutton în bestseller-ul „Înțelepciunea psihopaților” prezintă trăsăturile psihopaților. El arată că aceste trăsături le întâlnim, în ziua de azi, și la cei mai buni directori executivi, avocați de succes, escroci internaționali, la cei pe care îi găsim în marile centre mondiale financiare (cum ar fi bursele) sau în politică. 

Sunt cei lipsiți de scrupule și care își urmăresc propriul interes.

De aceea îi putem împărți pe psihopați în două categorii:

  • psihopați buni, sau psihopați funcționali, care sunt persoane de succes și care nici măcar nu încalcă legea;
  • psihopați răi, adică acele persoane violente. 

Dr Kevin Dutton și Andy McNab au publicat împreună lucrarea „ABC-ul psihopatului de succes” în care enumeră trăsăturile de personalitate ale unui psihopat:

  1. încredere în sine;
  2. concentrare;
  3. calm în situații dificile;
  4. intransigență mentală;
  5. șarm;
  6. carismă;
  7. lipsă de scrupule;
  8. lipsa fricii;
  9. impulsivitate;
  10. empatie diminuată;
  11. lipsa conștiinței.

Primele 6 trăsături asigură oricui succesul în viață, așa cum se întâmplă cu psihopații buni.  Să ni le dezvoltăm pentru a avea succes.

În realitate, ne naștem psihopați. Starea noastră naturală e să fim psihopați. Gândește-te la un bebeluș: e un manipulator perfect, n-are scrupule, n-are inimă și are o privire fixă…

Chestionar EȘTI PSIHOPAT?

– Am preluat acest chestionar din lucrarea „ABC-ul psihopatului de succes” scrisă de Dr Kevin Dutton și Andy McNab–

Ca să-ți poți da seama dacă ești sau nu psihopat, indică măsura în care ești, sau nu, de acord cu fiecare dintre afirmațiile de mai jos. Dacă ești întru totul de acord, oferă-ți 3 puncte, dacă ești de acord, oferă-ți 2 puncte, dacă nu ești de acord, 1 punct și dacă nu ești deloc de acord, 0 puncte.

Apoi adună totalul punctelor și verifică scala pentru a-ți face o idee despre unde te situezi pe spectrul psihopatologic.

Nr. crt. Afirmații 3 acord puternic 2 acord 1 dezacord 0 dezacord puternic
Nu-mi fac decât rar planuri dinainte. Sunt o persoană impulsivă.
2. E OK să-ți înșeli partenerul câtă vreme nu ești prins.
3. Dacă apare cineva mai bun, e OK să anulezi o îtâlnire programată cu mult timp înainte.
4. La vederea unui animal rănit sau aflat în durere nu sunt deloc deranjat.
5. Mă atrag parașutismul, mașinile sportive și parcurile de distracții.
6. Nu mă interesează dacă trebuie să calc peste alții ca să obțin ceea ce-mi doresc.
7. Sunt foarte convingător. Am talentul de a-i determina pe ceilalți să facă ceea ce vreau eu.
8. Aș fi bun într-o slujbă periculoasă, pentru că mă pot decide foarte repede.
9. Îmi este ușor să-mi păstrez concentrarea atunci când alții cedează în fața presiunii.
10. Dacă poți păcăli pe cineva, e problema lor. O merită.
11. În general, când ceva nu merge cum trebuie, e din vina altcuiva, nu a mea.

Rezultate

0-17 SCĂZUT Ești o persoană caldă și empatică, având o responsabilitate crescută față de responsabilitatea socială și un puternic simț al conștiinței. Eviți, în general, riscurile. Eviți să-i rănești pe ceilalți și ești rănit cu ușurință. Nu-ți plac conflictele. Ce ție nu-ți place…este dictonul tău.

18-22 MEDIU Deși ai o conștiința setată corect, ai și o latură pragmatică și nu te dai în lături să-ți speli rufele murdare. Nu ești un timid, dar nici un temerar. Nu întâmpini dificultăți când trebuie să vezi lucrurile din perspectiva altei persoane, dar nici nu te lași călcat în picioare.  Totul cu moderație  este deviza ta.

23-33 RIDICAT Poți juca dur cu oricine. Știi ce-ți dorești și nu ți-e frică să obții chiar prin violență sau încalcând reguli. Ești hotărât, ai încredere în tine. Deviza ta: Sunt gata!

Cum să-ți atingi obiectivele

atinge-ți obiectivele

 

  1. Mai întâi, dă-ți seama ce-ți dorești cu adevărat. Cei mai mulți oameni nu-și ating obiectivele pentru că nu știu care sunt ele. Înainte de a obține ceea ce-ți dorești, trebuie să știi ce să cauți. În final, atingerea obiectivelor este o combinație între gândire și acțiune.

2. După ce ți-ai dat seama ce-ți dorești, dedică-te acelor lucruri. Atinge-ți obiectivele. Nu te gândi la eșec. Oamenii de succes spun: Ce trebuie să fac ca să câștig? și NU Ce se întâmplă dacă dau greș?

3. Elimină tot ceea ce te poate distrage sau îți poate consuma timpul. Pune-ți constant întrebarea: Ceea ce fac acum, în clipa asta, mă conduce la obiectivul meu? 

4. Fii orientat către rezultat, chiar dacă vei simți anxietate când vei fi gata să-ți atingi un obiectiv. Piloții de curse sunt învățați ca, în cazul unui derapaj, să-și întoarcă privirea către locul unde vor să ajungă și să nu se uite la zidul spre care se îndreaptă. În felul acesta mâinile vor reuși să miște volanul și să ducă mașina în direcția spre care ne uităm, evitând zidul.

5. Gândește metaforic. Studiile au arătat că folosirea unor metafore te poate ajuta să-ți atingi obiectivele. 

6. Sincronizează adică fă fiecare lucru la vremea lui. De exemplu:

  • concentrarea maximă este înaintea prânzului;
  • între orele 12 și 14 atenția este distrasă cel mai mult, mai ales dacă sari peste prânz;
  • ora 14 este vârful creativității;
  • oboseala apare la adulți în jurul orei 14;
  • un duș fierbinte stimulează memoria.

Chestionar: Cât de mult știi să-ți menții fermitatea?

Poți face următorul chestionar, preluat tot din lucrarea „ABC-ul psihopatului de succes”, pentru a vedea cât de bine știi să-ți menții fermitatea. Acordă un calificativ pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos apoi fă totalul și verifică scorurile. 

Nr. crt. Afirmații 0 Nu sunt deloc de acord 1 Nu sunt de acord 2 Sunt de acord 3 Total de acord
Știu ce-mi doresc și nu mi-e frică să obțin.
2. Dau cel mai bun randament în momentele dificile.
3. Îmi revin ușor după nereușite.
4. Pot sacrifica plăcerea pe termen scurt, de dragul unui beneficiu pe termen lung.
5. Când îmi plănuiesc ceva, îndeplinesc.
6. Prefer să fiu un câștigător nepopular decât un perdant popular.
7. Mă pot concentra asupra a ceea ce contează și să nu acord atenție celorlalte lucruri.
8. Dacă succesul meu e clădit pe spezele altora, ce contează? E problema lor.
9. Dacă șansele sunt 50-50, mă bag.
10. Criticile nu-mi știrbesc încrederea.
11. Nu sunt ușor de intimidat.

Cât ai obținut?

  • 0-11 Trebuie să-ți strângi rândurile și să devii mai puternic.
  • 12-17 Preferi un compromis facil în locul unei victorii muncite.
  • 18-22 Te descurci OK. Stai pe banda din mijloc. Nu-ți asumi riscuri inutile.
  • 23-28 Petreci mult timp depășindu-i pe cei din fața ta, dar uneori te dai deoparte.
  • 29-33 Ești un pilot de curse înnăscut, cu accelerația la podea.

Obține ceea ce-ți dorești: atinge-ți obiectivele!

atinge-ți obiectivele

 

În „ABC-ul psihopatului de succes” suntem sfătuiți să urmăm cele 7 acțiuni ale psihopatului bun, care ne ajută să ne atingem scopurile:

  1. Pur și simplu acționează! Psihopații nu stau pe gânduri, ei nu amână! 
  2. Prinde șmecheria. Psihopații se concentrează atunci când ceva contează cu adevărat și în final câștigă.
  3. Fii tu însuți. Nu trebuie să te placă toată lumea, important e să ai TU încredere în tine. 
  4. Fii persuasiv, studiază oamenii și învață să-i convingi.
  5. Înfruntă deschis orice situație. Psihopații se concentrează asupra lucrurilor la care sunt buni, nu-și pun bețe-n roate și nu au regrete.
  6. Trăiește-ți clipa. E una din trăsăturile întâlnite la călugării budiști și la sportivii de performanță și înseamnă să trăiești în prezent. 
  7. Decuplează-ți comportamentul de emoții. Psihopații nu au emoții. Când te afli în fața unei probleme dificile pune-ți următoarele întrebări:
      • Cum ar fi dacă nu m-aș simți astfel?
      • Ce aș face dacă nu mi-ar păsa ce cred ceilalți?
      • Ce aș face dacă pur și simplu n-ar conta?

Sporește-ți încrederea în tine

Atinge-ți obiectivele sporindu-ți încrederea în tine. Cei mai mulți dintre noi ne confruntăm cu lipsa încrederii în sine. 

Așa cum spuneam în articolul Să-i înțelegem pe adolescenți, educația pe care am primit-o în copilărie, bazată pe interdicții, sfaturi, autoritatea excesivă a părinților, cerințele lor nerealiste, veșnicele lor comparații cu cei din jur, ne-au scăzut încrederea în noi înșine și ne-au inoculat frica de eșec.

Îți propun mai multe acțiuni prin care poți să-ți sporești încrederea în tine:

  • asumă-ți în fiecare zi responsabilități și depășește obstacolele pe care le întâmpini;
  • ia decizii  și pune în practică ce ai hotărât fără să amâni;
  • asumă-ți riscuri atunci când vrei să atingi un obiectiv. Riscuri calculate, fără să te pui în pericol pe tine sau pe cei din jur;
  • când te confrunți cu o situație neclară sau cu o problemă pe care nu știi exact cum să o rezolvi, pune-ți întrebarea: care este cel mai rău lucru care se poate întâmpla? Vei vedea că multe dintre temerile tale nici nu sunt reale, sunt doar în mintea ta;
  • ține un jurnal cu programul tău zilnic în care să notezi, la sfârșitul zilei/săptămânii, realizările tale. Te vei convinge astfel că ești bun, că poți depăși obstacole și poți face multe lucruri la care alții se poticnesc sau renunță;
  • adoptă, timp de 2 minute, a unei poziții impunătoare: picioarele ușor depărtate, mâinile în șold. Un studiu a demonstrat că această poziție poate crește testosteronul, adică hormonul încrederii, cu până la 20%;
  • învăță să spui NU. Exersează acest lucru cât de des posibil.

Crește-ți capacitatea de convingere

Atinge-ți obiectivele învățând să fii convingător. Este posibil să ai nevoie de ajutorul sau colaborarea altor persoane pentru a reuși în ceea ce ți-ai propus.  De aceea este bine să știi cum să-i influențezi. 

Capacitatea de convingere, sau persuasiunea, are 5 componente:

  • simplitate, deoarece creierele noastre au o preferință înnăscută pentru simplitate. Deci, adresează-te într-un limbaj cât mai simplu cu putință;
  • percepția propriului interes. Când vrei să convingi pe cineva, fă-l să creadă că e în interesul lui, nu al tău;
  • incongruența, adică folosirea unor jocuri de cuvinte pentru a destinde atmosfera. Când suntem veseli, suntem mai deschiși sugestiilor;
  • încrederea, de aceea trebuie să exersezi creșterea încrederii în tine;
  • empatia, adică să „vorbești pe limba” persoanei pe care vrei să o convingi.

Cum să stabilești rapid o relație cu un străin

Atinge-ți obiectivele învățând să „intri pe sub pielea” persoanelor importante pentru tine.

Tot din „ABC-ul psihopatului de succes” am desprins câteva sfaturi pentru a stabili rapid o relație cu un străin și vreau să ți le împărtășesc, deoarece cu siguranță îți vor fi utile într-o bună zi:

  1. Zâmbește;
  2. Păstrează contactul vizual. 55% din informații se transmit prin contact vizual, 38% prin comunicare auditivă nonverbală și 7% în mod verbal;
  3. Fă complimente;
  4. Folosește prenumele interlocutorului;
  5. Fii relaxat;
  6. Oferă-i o băutură caldă. Cercetătorii americani au oferit unor voluntari băuturi calde și băuturi reci, apoi le-au cerut să spună cât de „cald” sau „rece” era un străin. Cei care au ținut băuturi calde, l-au considerat pe străin mai amabi și mai generos decât cei care au ținut băuturi reci.
  7. Încearcă să imiți poziția, gesturile, modul de a vorbi al interlocutorului, dar fără să exagerezi. Asfel te va considera „de-al casei”.
  8. Atinge-l deoarece atingerea stimulează eliberarea ocitocinei, hormonul dragostei.
  9. Găsește puncte comune.

Atinge-ți obiectivele. Gândește-te acum, când ai ajuns la sfârșitul articolului, din nou, la obiectivele tale. Ai aflat cum reușesc psihopații să-și atingă obiectivele. E rândul tău!

Dacă vrei să afli mai multe despre mine, poți accesa pagina Acasă sau îmi poți trimite un mesaj accesând pagina Contact.

                               Să ai o zi plină de zâmbete!

                                              Cezarina Nicodei

Iubirea de părinți

cezarinanicodei
5/5 - (20 votes)

Iubirea de părinți există în orice familie. Doar că părinții noștri au fost iubiți într-un anume fel și în același mod ne iubesc, la rândul lor, pe noi.

Diferența dintre generații

Iubirea de părinți este greu pusă la încercare acum, deoarece totul în jurul nostru se schimbă foarte repede. Diferența dintre generații crește și se adâncește cu fiecare zi care trece.

Psihanalistul Bert Hellinger, născut în 1925 în Germania, a elaborat metoda constelației familiale. El demonstrează că indivizii depind de părinți și sunt influențați de aceștia. Problemele indivizilor își au originea în conflictele nerezolvate ale generațiilor anterioare.

Citind cartea „Constelații familiale” scrisă de Bert Hellinger, am găsit nu doar descrierea relațiilor conflictelor din multe familii, dar și soluții. O soluție ar fi să ne schimbăm perspectiva din care privim aceste conflicte pentru a le face față. Nu spune nimeni că le putem rezolva. Dar le putem accepta și depăși.

Tocmai aceste lucruri vreau să ți le împărtășesc în rândurile următoare: cum să faci față neînțelegerilor cu părinții tăi. Și cum să faci față neînțelegerilor pe care le ai cu propriul tău copil.

Mi-e rușine cu părinții mei!

Am întâlnit elevi cărora le era rușine să vină cu părinții lor la cancelarie. Mai ales dacă părinții locuiau la țară. Dăcă locuiau în zone depărtate de oraș, elevii dispăreau din școală în acel moment. 

Părinții, sau uneori bunicii, veneau în haine obișnuite, uneori cărând cumpărăturile proaspăt făcute.  Oameni simpli dar care voiau să-și vadă copiii cu școală. Oameni simpli dar care făceau totul pentru copiii lor. Dar copiilor le era rușine cu ei.

Reproșurile în familie

Dacă ești părinte de adolescent, deja te confrunți cu reproșurile adolescentului tău. Adu-ți aminte că la fel ai făcut și tu. Fiecare generație, la un moment dat, e plină de frustrări și de revoltă față de părinți. Și eu am trecut prin asta. 

Această atmosferă tensionată din familie duce la dezechilibre. Trebuie să trăim în armonie cu noi și cu lumea înconjurătoare. Stresul e primul care declanșează boli. Suntem supuși la factori stresanți în fiecare zi. Familia trebuie să ne fie refugiu.

Blocați în trecut

A ne plânge de părinți și a fi mereu plini de resentimente, nu ajută. În nicio împrejurare nu trebuie să rămânem blocați în trecut. A ne pune obsesiv întrebarea „de ce”, ne va ține în trecut. Astfel ratăm oportunutățile din prezent și nu mai avem când să privim spre viitor.

Dacă vrem să se schimbe ceva, noi trebuie să ne schimbăm.  Așa cum am scris pe pagina Acasă, doar acțiunea ne poate schimba viața! Nu-i putem schimba pe alții și nici ei nu vor să se schimbe.

Schimbarea înseamnă adaptare.

Dragostea înseamnă să-i iubim pe ceilalți așa cum sunt. Iubirea de părinți înseamnă să-i iubim așa cum sunt.

Iubirea de părinți

Le reproșăm părinților că nu ne-au dat mai mult. Și copiii noștri ne reproșează același lucru. Părinții ne-au dat cât au putut. Nu la fel faceți și voi, ca părinți?

Fericirea vine din a ne mulțumi cu ce avem. Dacă niciodată nu vom avea tot ce ne dorim, înseamnă că suntem condamnați la nefericire? Nu, dacă încetăm să alergăm mereu după ceva și dacă respectăm ceea ce destinul ne-a dat. La fel de important este să încetăm să ne comparam cu cei din jur.  

Reproșurile ne fac să ne simțim bine pentru că aruncăm responsabilitatea asupra altora, adică asupra părinților, în cazul de față. Asta este dovadă de slăbiciune, ne purtăm copilărește. Maturitate înseamnă să ne asumăm responsabilitatea propriei noastre vieți. 

E responsabilitatea noastră să ne facem viitorul

Trecutul e trecut, nu se mai schimbă. Nu e responsabilitatea noastră că părinții au făcut ce au crezut de cuviință, chiar dacă asta nu ne convine. Dar e responsabilitatea noastră să ne facem viitorul.

Atunci când acceptăm realitatea, când acceptăm antagonismele dintre bine și rău, drept și nedrept, bărbat și femeie, viață și moarte etc. devenim echilibrați. 

Bert Hellinger observă că există numeroși indivizi înstrăinați. Aceștia și-au scos din inimă unul sau ambii părinți. Continuând cercetările el ajunge la concluzia că cei care au renunțat la tată, devin depresivi. Asceții sunt dintre cei care au crescut fără mamă, de exemplu Buddha.

În concluzie, dacă ne certăm cu părinții sau dacă îi vorbim de rău în fața copiilor noștri, la fel vor face și copiii noștri mai târziu. Pentru că noi suntem un model pentru ei. 

Iubirea de părinți există în orice familie. Doar că părinții noștri au fost iubiți într-un anume fel și așa ne iubesc și ei pe noi. Dacă noi suntem nemulțumiți, nu e vina lor. Așa au primit și ei dragostea, așa ne-au dat-o. 

Acceptați-i așa cum sunt pentru că au făcut, cu siguranță, tot ce au putut pentru noi. 

Dacă vrei să ai o relație armonioasă cu copilul tău și să nu primești mai târziu reproșuri din partea lui, îți recomand să citești două cărți de parenting:

  1. Kent Hoffman, Glen Cooper, Bert Powell – „Cum să crești un copil sigur de sine”;
  2. Philippa Perry – „Cartea pe care v-ați fi dorit să o citească părinții voștri”, un bestseller internațional.

Dacă vrei să afli mai multe despre mine, accesează pagina Acasă sau Servicii.

Pentru orice problemă, cu care te confrunți în familie,  îți stau la dispoziție, dacă vei completa formularul de mai jos:

← Înapoi

Mulțumesc pentru răspuns. ✨

 

Adolescenți scăpați de sub control și o metodă garantată pentru a restabili echilibrul

cezarinanicodei
5/5 - (21 votes)

Adolescenți

Atunci când faci același lucru, nu te aștepta să obții rezultate diferite!

Punctul de plecare al acestui articol l-a constituit discuția cu mama unui elev, pe care îl cunosc de mai bine de 2 ani. Mama vine la școală de 2-3 ori pe an, ne uităm în catalog și își arată nemulțumirea față de notele și absențele adolescentului. 

Apoi urmează aceeași întrebare: Ce mă sfătuiți să fac?  Nu mai știu cum să mă port cu el! Mai am o fiică care învață bine, nu are absențe și se pregătește să dea la medicină. El este total opusul ei!

L-am chemat pe adolescent și am stabilit ca mama să-l aducă dimineața la școală și să ne uităm împreună în catalog cât mai des posibil, pentru a nu aștepta să se adune absențe. Adolescentul cobora din mașină apoi pleca la o cafea! Absențele nu au dispărut și nici notele proaste.

După ce am citit cartea Adolescenți scăpați de sub control  de Dr. Scott P. Sells, i-am propus mamei o nouă abordare: să încheie cu adolescentul un contract scris, care să conțină recompense și pedepse pentru acțiunile considerate greșite de către părinți. 

Mama m-a privit lung și uimită. Nu, nu fac asta,  a fost răspunsul ei. Și lucrurile au continuat că și până atunci! Pentru mine a fost clar că mama venea la școală doar ca să se plângă, juca rolul de victimă, dar nu avea nici cea mai mică intenție de a schimba lucrurile în familie.

Adolescenți scăpați de sub control

Adolescenți scăpați de sub control

Vârsta adolescenței este plină de neprevăzut pentru mulți părinți. Ei se văd puși în fața unor situații dificile cărora trebuie să le facă față. Dar măsurile adoptate de ei nu trebuie să înrăutățească situația și nu trebuie să ducă la o ruptură între părinți și adolescenți. 

Prin acest aricol îmi propun să-i sprijin pe părinții aflați în dificultate și care s-au hotărât să preia frâiele în ceea ce privește comportamentul sau comportamentele negative ale propriilor copii.

Ce vei putea afla în acest articol

  1. Cum recunoști un adolescent scăpat de sub control;
  2. Cauzele acestui comportament;
  3. Stabilește problema adolescentului;
  4. O metodă sigură pentru a restabili echilibrul.

1. Cum recunoști un adolescent scăpat de sub control

Dr. Scott P. Sells apreciază că  dacă adolescentul (12-18 ani) s-a comportat într-unul din modurile următoare în ultimele șase luni și în trei sau mai multe din aceste moduri în ultimele 12 luni, poate fi numit „scăpat de sub control”:

  • a mințit grav în repetate rânduri;
  • a manifestat cruzime fizică față de oameni sau animale;
  • a lovit sau a amenințat diverse persoane;
  • a distrus bunuri;
  • a lipsit de la școală în mod regulat;
  • are în mod constant rezulate slabe și probleme de adaptare la școală;
  • a amenințat cu sinuciderea;
  • a provocat incendii;
  • a ignorat regulile formulate de adulți;
  • a provocat delicte sexuale (viol);
  • abuzează de alcool și droguri;
  • își proiectează o imagine de „dur”;
  • se enervează ușor și este impulsiv;
  • îi face vinovați pe alții de propriile greșeli și nu-și asumă răspunderea pentru faptele reprobabile comise;
  • manifestă riscul de a dezvolta o „dereglare antisocială”, adică manifestă într-o mică măsură remușcări sau sentimente de vinovăție, când provoacă durere sau suferință celor din jur.

Aceste comportamente se întâlnesc frecvent la adolescenți. Ele sunt indicii ale unui adolescent scăpat de sub control numai dacă persistă sau sunt repetitive!

2. Cauzele acestui comportament

În cartea amintită mai sus, Dr. Scott P. Sells prezintă 7 cauze care transformă un adolescent obișnuit într-un adolescent scăpat de sub control:

  • Regulile sunt neclare. Dacă rămân și la stadiul de reguli verbale, ele vor fi mereu încălcate de adolescent. Este cazul mamei, pe care l-am menționat la începutul articolului.
  • Părinții nu țin pasul cu modul de a gândi al adolescenților. Adolescenții sunt informați, internetul este o sursă inepuizabilă de modele pentru ei.
  • Ciupitul corzilor sensibile, prin „corzi sensibile” înțelegând înjurături, datul ochilor peste cap sau afirmații de genul: nu ești tatăl meu, nu sunt obligat să te ascult, nu pot să te suport, etc. Părinții nu pot rămâne calmi în fața acestor izbucniri ale adolescentului și de aceea nu pot aplica o pedeapsă pentru că totul se transformă într-un vacarm.
  • Beția de putere a adolescenților. Este o caracteristică a adolescenților scăpați de sub control care se simt puternici atunci când țin sub control părinții, școala sau prietenii.
  • Principiul plăcerii sau trăiește clipa. Adolescenții scăpați de sub control nu se gândesc la urmări, la ce va fi în anii următori. Important este să aibă sau să obțină în clipa de față ceea ce își doresc.
  • Puterea grupului de prieteni. Este limpede în ce grup se simte bine un adolescent scăpat de sub control!
  • Folosirea greșită a forțelor exterioare. Părinții lasă în grija școlii sau a societății educarea copiilor deoarece ei sunt prea ocupați ca să o facă.

3. Stabilește problema adolescentului

Ce anume te deranjează la adolescent? Că lipsește de la școală? Că are note mici? Că vine foarte târziu acasă? Consumă alcool sau droguri? Vorbește urât? Fuge de acasă?

Scrie pe o foaie o listă cu toate schimbările pe care ai vrea să le vezi că se produc la adolescent. Gândește-te apoi cât de importante sunt ele pentru tine sau dacă poți lăsa lucrurile așa cum sunt. Ce consideri că este cel mai dăunător pentru adolescent sau pentru familie?

Dacă există comportamente care pun în pericol siguranța adolescentului, cum ar fi: amenință cu sinuciderea, este violent, consumă droguri sau alcool, declanșează incendii, acestea sunt primele probleme care trebuie rezolvate și vor fi trecute în capul listei.

Întreabă-l și pe adolescent cu ce probleme se confruntă, ce ar vrea să schimbe și nu reușește. Ține cont și de propunerile lui.

Apoi alege una sau cel mult două situații pe care nu le mai poți tolera. Ești hotărât să faci o schimbare? Ești hotărât să nu cedezi în fața adolescentului până când acesta nu-și va modifica comportamentul?

A venit momentul cel mai important: să treci la acțiune!

4. O metodă sigură pentru a restabili echilibrul

Realizează un contract scris

  • El va cuprinde prima sau primele două situații din lista de comportamente care trebuie schimbate la adolescent. 

Aceste situații devin reguli în contract! Formulează-le cât mai clar, eventual definește-le.

  • Încearcă să anticipezi cum va evita adolescentul respectarea regulilor. De exemplu, dacă problema o reprezintă absențele de la școală. Este pedepsit când lipsește sau și când întârzie?
  • Notează apoi cum vei verifica respectarea regulilor.
  • Vei trece apoi urmările încălcării regulii/regulilor. Aici gândește-te la cel doare cel mai mult pe adolescentul tău, la ce nu poate să renunțe: telefon, bani, libertate, haine de firmă, prieteni, mașină, încrederea pierdută a părinților, etc.

Realizează, pe cât posibil, o ierarhie a lor și trece primele 10 consecințe sub fiecare regulă.

  • Întocmește apoi o listă cu consecințe pozitive sau recompense. Ce-și dorește cel mai mult adolescentul? Acesta va fi pus în fața propriei alegeri: sancțiuni, dacă încalcă regula, recompense dacă o respectă.
  • Stabilește un termen de cel puțin o lună până când adolescentul nu va mai încălca regula. Este firesc ca acesta să nu se schimbe peste noapte, așa că acordă-i timpul necesar.
  • Discută cu adolescentul tău contractul. Ține cont și de părerile lui, poți chiar să le incluzi în contract.
  • Semnează și tu și adolescentul contractul.

Adolescenți scăpați de sub control

Fă-ți un plan de rezervă

Planul acesta va cuprinde soluții la întrebări de felul Ce fac dacă…..? Ce faci dacă totuși adolescentul, deși pedepsit, continua să absenteze? O soluție ar fi să te duci cu el la școală și să stai acolo toată ziua. Se va simți umilit în fața colegilor și cu siguranță nu-și va mai dori să te vadă acolo ziua următoare. 

Ce fac dacă….șeful nu mă învoiește? Poți apela la un coleg, vecin sau rudă care să meargă cu adolescentul. 

Aplicarea cu succes a contractului depinde foarte mult de anticiparea unor situații neprevăzute, așa că trebuie să-ți imaginezi cât mai multe dintre ele, chiar de la început.

Probleme de familie

Multe contracte dau greș deoarece sunt sabotate chiar din interior, de către familie. Îți voi prezenta o listă cu astfel de probleme și gândește-te dacă ele există și în familia ta, deoarece va trebui să le rezolvi mai întâi pe acestea și apoi să te îndrepți spre problemele adolescentului:

  • consum de alcool sau droguri în familie;
  • violență domestică;
  • boli mintale;
  • abuz sexual;
  • amenințări cu sinuciderea;
  • neînțelegeri între soți;
  • părinte unic;
  • relațiile cu un părinte vitreg;
  • divorț, etc.

Ar mai fi bine să știi

Un adolescent scăpat de sub control nu va face economie la înjurături, îmbrânceli, amenințări atunci când vei pune în aplicare contractul. Ori de câte ori va încerca să te intimideze prin astfel de comportamente, părăsește încăperea. Dacă vine după tine, încuie-te în cameră sau pleacă de acasă pentru scurt timp. În felul cesta nu te vei enerva, nu te vei certa și vei putea rămâne ferm pe poziție.

Când apar astfel de situații, înainte de a pleca, fii scurt și la obiect. Nu te ajută să-i dai explicații sau să-i faci morală adolescentului. Folosește câteva cuvinte care nu-i lasă adolescentului loc pentru comentarii: și totuși, oricum, asta-i regula, sau fără excepție. Cum îți sună când spui: și totuși, asta-i regula! Nu-i așa că ești mai calm?

Și încă un lucru important: toți suntem sensibili la aprecieri, la cuvinte de laudă, la încurajări. Este adevărat că în contractul cu adolescentul, primele menționate sunt pedepsele, dar de câte ori observi o schimbare în bine la adolescent, nu fi zgârcit cu laudele. Toți avem și părți bune și părți mai puțin bune. Nu te mai focusa doar pe ceea ce face el greșit. Cu siguranță vei descoperi la el și calități, dacă vei vrea să le descoperi.

Cărți de parenting

Dacă vrei să afli mai multe despre parenting, îți recomand câteva cărți, care mie mi-au fost de mare folos nu doar pentru înțelegerea adolescenților, dar mi-au oferit și un ghid pentru a-mi îmbunătăți relațiile cu ei:

  1. Dr. Scott P. Sells – Adolescenți scăpați de sub control
  2. Kent Hoffman, Glen Cooper și Bert Powell – Cum să crești un copil sigur de sine
  3. Philippa Perry – Cartea pe care v-ați fi dorit să o citească părinții voștri, un bestseller internațional.
Filme

Sunt câteva filme în care este vorba despre părinți care au de-a face cu adolescenți scăpați de sub control, dar care nu reușesc deoarece ei înșiși au probleme: 

  • Parenthood (Cum să fii părinte)
  • American Beauty
  • American X
  • Jack the Bear (Ursul Jack)
  • When a Man Loves a Woman (Când un bărbat iubește o femeie)
  • LOL

Dacă vrei să afli mai multe despre mine, te invit să vizitezi pagina Acasă.

Sau poți citi articolele din pagina Articole.

Tu cum te înțelegi cu copilul tău? Dacă te pot ajuta, lasă-mi un mesaj în formularul de mai jos.

Să ai o zi minunată!

Cezarina Nicodei

← Înapoi

Mulțumesc pentru răspuns. ✨